"Curtea Domneasca" grupeaza monumente din secolele XV-XVIII. Prima casă domnească, împrejmuită cu un zid de incintă din piatră, cu turnuri patrulatere, datează din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân. In timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456-1462) Curtea Domnească a dobândit noi construcţii printre care şi Turnul Chindiei.
După domnia lui Radu de la Afumaţi, în timpul lui Petru Cercel ,au avut loc ample lucrări de construcţie vechiului palat i se adaugă unul nou, înconjurat de grădini, cu fântâni alimentate cu apă adusa din apropierea Targovistei prin conducta din lemn de pin.
Au loc lucrari de reconstructie în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, care au durat 7 ani. Cele doua case domneşti au fost transformate într-un palat în "stil brâncovenesc".
În 1737, în timpul luptelor turco- austriece, Curtea Domnească este arsă. Numai Biserica Domnească a mai fost reparată.
Turnul Chindiei, în forma de astăzi este rezultatul "restaurării" executate în anii 1847-1851.
În anii 1907-1910, N. Ghica-Budeşti, a restaurat biserica domnească, pentru ca apoi să degajeze beciurile vechii case, a bisericii paraclis, a băii domneşti.
După domnia lui Radu de la Afumaţi, în timpul lui Petru Cercel ,au avut loc ample lucrări de construcţie vechiului palat i se adaugă unul nou, înconjurat de grădini, cu fântâni alimentate cu apă adusa din apropierea Targovistei prin conducta din lemn de pin.
Au loc lucrari de reconstructie în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, care au durat 7 ani. Cele doua case domneşti au fost transformate într-un palat în "stil brâncovenesc".
În 1737, în timpul luptelor turco- austriece, Curtea Domnească este arsă. Numai Biserica Domnească a mai fost reparată.
Turnul Chindiei, în forma de astăzi este rezultatul "restaurării" executate în anii 1847-1851.
În anii 1907-1910, N. Ghica-Budeşti, a restaurat biserica domnească, pentru ca apoi să degajeze beciurile vechii case, a bisericii paraclis, a băii domneşti.
TURNUL CHINDIA
Turnul Chindiei, cunoscut și ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgoviște, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Țepeș, în timpul celei de-a doua domnii, inițial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foișor de foc, dar și pentru stocarea tezaurului. Actualmente, clădirea măsoară 27 de metri în înălțime și 9 metri în diametru.Între anii 1847 și 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma actuală datorându-se acestuia, inclusiv înălțarea sa cu circa 5 metri față de construcția inițială.[3]
Turnul Chindiei este cea mai importantă atracție turistică din oraș și totodată simbolul orașului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema orașului, în partea de sus, dar și în partea de jos. Fiind un monument istoric, clădirea găzduiește acum o expoziție de documente, arme și obiecte care au aparținut lui Vlad Țepeș.
Funcţiile turnului au evoluat: turn-clopotniţă în secolele XIV-XV; turn de stajă şi apărare în secolele XV-XVI; turn ceasornic în secolul al XVII-lea; 1853 - foişor de foc.
Vizitatorul urcă 122 de trepte pentru a se bucura de încântătoare privelişte a oraşului şi împrejurimilor ce i se oferă de la înălţimea celor 27m ai terasei turnului, va zăbovi la etajele al doilea şi al treilea pentru odihnă, timp în care se poate familiariza cu personalitatea domnului Vlad Ţepeş, prezentă în fotoexpoziţia intitulată "Vlad-Ţepeş- Dracula. Legendă şi adevăr istoric".
Turnul Chindiei, cunoscut și ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgoviște, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Țepeș, în timpul celei de-a doua domnii, inițial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foișor de foc, dar și pentru stocarea tezaurului. Actualmente, clădirea măsoară 27 de metri în înălțime și 9 metri în diametru.Între anii 1847 și 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma actuală datorându-se acestuia, inclusiv înălțarea sa cu circa 5 metri față de construcția inițială.[3]
Turnul Chindiei este cea mai importantă atracție turistică din oraș și totodată simbolul orașului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema orașului, în partea de sus, dar și în partea de jos. Fiind un monument istoric, clădirea găzduiește acum o expoziție de documente, arme și obiecte care au aparținut lui Vlad Țepeș.
Funcţiile turnului au evoluat: turn-clopotniţă în secolele XIV-XV; turn de stajă şi apărare în secolele XV-XVI; turn ceasornic în secolul al XVII-lea; 1853 - foişor de foc.
Vizitatorul urcă 122 de trepte pentru a se bucura de încântătoare privelişte a oraşului şi împrejurimilor ce i se oferă de la înălţimea celor 27m ai terasei turnului, va zăbovi la etajele al doilea şi al treilea pentru odihnă, timp în care se poate familiariza cu personalitatea domnului Vlad Ţepeş, prezentă în fotoexpoziţia intitulată "Vlad-Ţepeş- Dracula. Legendă şi adevăr istoric".
BISERICA DEALU MARE
La 17 noiembrie 1431, voievodul Alexandru Aldea dăruia satelor Alexeni şi Răzvad, pentru pomenirea tatălui său, "mânăstirea de la Dealu".
În locul vechii biserici, Radu cel Mare a început să zidească mânăstirea şi a fost sfinţită în 1501.
Biserica a suferit jafuri şi distrugeri din partea armatei lui Gabriel Bathory şi a trupelor habsburgice.
Reparaţii noi a iniţiat Dionisie Lupu în 1801.
Biserica mânăstirii a fost zugrăvită din iniţiativa lui Neagoe Basarab, cu "văpsele şi cu aur".
Planul bisericii este trilobat şi este compus din pronaos, naos şi absida altarului, meşterii reuşind soluţii interesante şi novatoare faţă de tipul iniţial. Pronaosul este împărţit în 2 travei inegale, care nu se găsesc în structura altor biserici; acestea susţin cele 2 turle mici.
Naosul are iconostasul din lemn de păr sălbatic din 1956.
Decoraţia bisericii este împărţită în 2 registre de către un brâu orizontal, împodobite cu arcade oarbe. Această decoraţie se întâlneşte pe peretele de V ce încadrează intrarea, pisania şi cele 7 rozete traforate, prezente în registrul superior.
Turlele pronaosului şi cea a naosului sunt bogat împodobite cu motive sculptate, ce conturează un detaliu de decoraţie, care a primit numele de "motivul Dealu". Meşterii au folosit o nouă concepţie decorativă, ce a influenţat puternic arhitectura monumentelor construite ulterior.
Mânăstirea Dealu a fost puternic centru de răspândire a culturii prin cărţi scrise de călugării caligrafi. La Mânăstirea Dealu a fost instalată cea dintâi tiparniţă din Ţările Române.
La 17 noiembrie 1431, voievodul Alexandru Aldea dăruia satelor Alexeni şi Răzvad, pentru pomenirea tatălui său, "mânăstirea de la Dealu".
În locul vechii biserici, Radu cel Mare a început să zidească mânăstirea şi a fost sfinţită în 1501.
Biserica a suferit jafuri şi distrugeri din partea armatei lui Gabriel Bathory şi a trupelor habsburgice.
Reparaţii noi a iniţiat Dionisie Lupu în 1801.
Biserica mânăstirii a fost zugrăvită din iniţiativa lui Neagoe Basarab, cu "văpsele şi cu aur".
Planul bisericii este trilobat şi este compus din pronaos, naos şi absida altarului, meşterii reuşind soluţii interesante şi novatoare faţă de tipul iniţial. Pronaosul este împărţit în 2 travei inegale, care nu se găsesc în structura altor biserici; acestea susţin cele 2 turle mici.
Naosul are iconostasul din lemn de păr sălbatic din 1956.
Decoraţia bisericii este împărţită în 2 registre de către un brâu orizontal, împodobite cu arcade oarbe. Această decoraţie se întâlneşte pe peretele de V ce încadrează intrarea, pisania şi cele 7 rozete traforate, prezente în registrul superior.
Turlele pronaosului şi cea a naosului sunt bogat împodobite cu motive sculptate, ce conturează un detaliu de decoraţie, care a primit numele de "motivul Dealu". Meşterii au folosit o nouă concepţie decorativă, ce a influenţat puternic arhitectura monumentelor construite ulterior.
Mânăstirea Dealu a fost puternic centru de răspândire a culturii prin cărţi scrise de călugării caligrafi. La Mânăstirea Dealu a fost instalată cea dintâi tiparniţă din Ţările Române.
BISERICA DOMNEASCA MARE
Ctitoria lui Petru Cercel se încadrează în tipul de plan cruce greacă (ca şi biserica din Curtea de Argeş şi Mitropolia Târgovişte) care au servit ca model.
Pridvorul este mărginit pe 3 laturi de 12 stâlpi de zidărie.
Pronaosul prezintă o boltă semicilindrică mică, dispusă central, în axul intrării, iar de o parte si de alta, cele 2 turle mici. Acest compartiment, a adăpostit mormintele familiei Matei Basarab, Bălaşa (soţia lui Constantin Şerban).
Naosul, de formă pătrată, este acoperit de 4 bolţi în leagăn, sprijinite pe 4 stălpi de zidărie dispuşi simetric, bolţi care susţin turla mare. Spaţiile aflate între braţele egale ale crucii marcate de stâlpi sunt acoperite cu cupole.
Absida altarului este încăpătoare şi flancată de alte 2 mai mici, acoperite cu bolţi semicilindrice.
Pe latura de vest a naosului se afla un balcon susţinut de o boltă descărcată pe 2 stâlpi şi o colonetă din piatră.
În stânga intrării se remarcă portretele voievodale:
– Neagoe Basarab, Matei Basarab
– în vestul pronaosului: Petru Cercel şi Constantin Brâncoveanu
– în dreapta intrării: Mihai Viteazu, Radu Şerban, Constantin Şerban, Şerban Cantacuzino şi Radu Mihnea.
Dintre piesele de mare valoare artistică care mobilează biserica se remarcă iconostasul brâcovenesc realizat în lemn, sculptate şi poleite cu aur, având pe registrul de deasupra uşii împărăteşti stema Tării Romăneşti, iar pe bagheta superioară, anul realizării încrustat cu cifre chirilice şi arabe: 1693.
Ctitoria lui Petru Cercel se încadrează în tipul de plan cruce greacă (ca şi biserica din Curtea de Argeş şi Mitropolia Târgovişte) care au servit ca model.
Pridvorul este mărginit pe 3 laturi de 12 stâlpi de zidărie.
Pronaosul prezintă o boltă semicilindrică mică, dispusă central, în axul intrării, iar de o parte si de alta, cele 2 turle mici. Acest compartiment, a adăpostit mormintele familiei Matei Basarab, Bălaşa (soţia lui Constantin Şerban).
Naosul, de formă pătrată, este acoperit de 4 bolţi în leagăn, sprijinite pe 4 stălpi de zidărie dispuşi simetric, bolţi care susţin turla mare. Spaţiile aflate între braţele egale ale crucii marcate de stâlpi sunt acoperite cu cupole.
Absida altarului este încăpătoare şi flancată de alte 2 mai mici, acoperite cu bolţi semicilindrice.
Pe latura de vest a naosului se afla un balcon susţinut de o boltă descărcată pe 2 stâlpi şi o colonetă din piatră.
În stânga intrării se remarcă portretele voievodale:
– Neagoe Basarab, Matei Basarab
– în vestul pronaosului: Petru Cercel şi Constantin Brâncoveanu
– în dreapta intrării: Mihai Viteazu, Radu Şerban, Constantin Şerban, Şerban Cantacuzino şi Radu Mihnea.
Dintre piesele de mare valoare artistică care mobilează biserica se remarcă iconostasul brâcovenesc realizat în lemn, sculptate şi poleite cu aur, având pe registrul de deasupra uşii împărăteşti stema Tării Romăneşti, iar pe bagheta superioară, anul realizării încrustat cu cifre chirilice şi arabe: 1693.
MUZEUL DE ISTORIE
Actualul muzeu de istorie a fost deschis în luna septembrie 1986 în clădirea fostului "Palat de Justiţie".
Acum aici se află expoziţia de bază a muzeului, cu exponate din epoca paleolitică până în 1918.
Există aici dovezi materiale şi spirituale ale existenţei populaţiei geto-dacice, ceramică şi figurine neolitice, tezaurul de monede de argint thassiene şi macedonene din secolele II şi I îHr. de la Căprioru, tezaurul de monede dacice de la Adânca, obiecte de podoabă. Sunt evidenţiate apariţia şi formarea statelor feudale romăneşti, se realizează o scurtă incursiune în formarea statului feudal Ţara Românească şi se continuă cu alegerea Târgoviştei drept reşedinţă voivodală, de către Mircea cel Bătrîn.
Spaţiul rezervat domnitorilor Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, este ilustrat de obiecte de artă decorativă, frescă brâncovenească, carte veche, ornamente tipografice, xilogravuri, lapidariu provenit de la Palatul Potlogi, care demonstrază efortul depus de către voievozi pentru dezvoltarea culturii medievale.
O sală este rezervată revoluţiei condusă de Tudor Vladimirescu, unde se găsesc documente, arme, uniforme, artă plastică.
Există o secţiune despre unirea Ţărilor Române sub Alexandru Ioan Cuza, care oferă documente şi obiecte personale ale domnitorului.
Este reprezentat şi războiul de independenţă prin documente originale, prin arme, costume militare, însemne heraldice.
Pe lângă alte marturii istorice există şi harta României întregite.
Holul muzeului şi sala mare de la parter găzduiesc expoziţii temporare prilejuite de sărbătorirea unor momente însemnate din istoria oraşului Târgovişte, expoziţii de artă fotografica.
Actualul muzeu de istorie a fost deschis în luna septembrie 1986 în clădirea fostului "Palat de Justiţie".
Acum aici se află expoziţia de bază a muzeului, cu exponate din epoca paleolitică până în 1918.
Există aici dovezi materiale şi spirituale ale existenţei populaţiei geto-dacice, ceramică şi figurine neolitice, tezaurul de monede de argint thassiene şi macedonene din secolele II şi I îHr. de la Căprioru, tezaurul de monede dacice de la Adânca, obiecte de podoabă. Sunt evidenţiate apariţia şi formarea statelor feudale romăneşti, se realizează o scurtă incursiune în formarea statului feudal Ţara Românească şi se continuă cu alegerea Târgoviştei drept reşedinţă voivodală, de către Mircea cel Bătrîn.
Spaţiul rezervat domnitorilor Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, este ilustrat de obiecte de artă decorativă, frescă brâncovenească, carte veche, ornamente tipografice, xilogravuri, lapidariu provenit de la Palatul Potlogi, care demonstrază efortul depus de către voievozi pentru dezvoltarea culturii medievale.
O sală este rezervată revoluţiei condusă de Tudor Vladimirescu, unde se găsesc documente, arme, uniforme, artă plastică.
Există o secţiune despre unirea Ţărilor Române sub Alexandru Ioan Cuza, care oferă documente şi obiecte personale ale domnitorului.
Este reprezentat şi războiul de independenţă prin documente originale, prin arme, costume militare, însemne heraldice.
Pe lângă alte marturii istorice există şi harta României întregite.
Holul muzeului şi sala mare de la parter găzduiesc expoziţii temporare prilejuite de sărbătorirea unor momente însemnate din istoria oraşului Târgovişte, expoziţii de artă fotografica.